29 septembrie 2011

Adversarul joaca murdar!

Adversarul joaca murdar, scoate-ti prietenii pe teren!

Foarte frumoasa lozinca si de impact.
Weekendul ce-a trecut, o multime de oameni au iesit pe teren sa curete natura patriei, o initiativa laudabila de altfel, dar... sa vedem care sunt adversarii.
Pentru ca adversarii sunt multi, mult mai multi decat cei pe care ii scoate pe teren revolta fata de ceea ce vad in fiecare zi, o tara plina de gunoi.

1) Adversari sunt toti ghiolbanii ce habar n-au (si nici nu-i intereseaza) ca in ziua de azi deseurile altereaza mediul in care traiesc, iar maine copii lor se vor inneca intre atatea gunoaie!
Inainte cu ceva vreme, marea majoritate a deseurilor erau produse naturale sau aproape naturale... dar plasticul ce-l primim in chip de ambalaje acum nu se degradeaza. Cu toate astea, localnicii isi arunca in continuare deseurile pe vale, sau la rau.
Orice curs de apa este compromis dupa ce intra in primul sat romanesc... ti-e si scarba sa faci baie in apele curgatoare sau in lacuri!
Acesti adversari sunt cei mai multi si cei mai ignoranti, si nu pot fi 'rezolvati' decat prin educatie, si prin pedepse aspre sub forma de amenzi. Dar cine sa le dea?
Si aici ajungem la...

2) Alti adversari: autoritatile!
Cei care se fac doar ca le pasa de mediu. Cei care primari si consilieri fiind administreaza doar banii incasati din taxe si impozite indesandu-si propriile buzunare, lor sa le fie bine, iar in jurul lor poate sa fie potopul!
In frunte cu Guvern si Ministerul Mediului, e datoria lor sa ia masuri ca tara in care traim sa fie curata, dar nu sunt capabili. RUSINE!
Sa ne bucuram ca gunoiul din tara se rezolva cu voluntari si cu copii, mobilizati intr-o zi sa le stranga, in timp ce unele primarii nu au inca sistem de colectare a gunoiului?
Sa faca voluntarii treaba autoritatilor incapabile? RUSINE!

Autoritatile sunt si ele vinovate de gunoaiele in care ne scaldam acum, dupa 20 de ani de asa zisa 'democratie'!
Pana cand se vor baza primariile pe voluntari idealisti sa le faca treaba?
Pentru ce platim impozite si taxe, daca nu si pentru a trai intr-un mediu curat?
Pentru ce cotizam toti la fonduri de mediu, sa se cheltuie acesti bani pe masini noi  in timp ce noi ne ingropam in mizerii?
De ce nu avem inca taxe rambursabile pe PETuri si doze: duci ambalajul inapoi la magazin, ti se returneaza banii? Sa fie oare rea-vointa, sau doar nepasare si neputiinta, domnilor guvernanti?

Sau poate ... alte interese?!  Sa vedem ale cui...


3) Cei mai inversunati adversari sunt profitorii: toate companiile producatoare si distribuitoare de bunuri de larg consum, de la Coca Cola, de la Petrom si OMV pana la Real, Metro, Kaufland, Lidl, de la Bergenbier pana la micul magazin din colt, toti sunt responsabili pentru ca nu avem un sistem de colectare si reciclare a deseurilor!
Ei vor doar sa produca si sa vanda cat mai mult (sa faca profit), dar tot ce nu se consuma si tot ce ramane ca deseu ajunge la gunoi (in cazul fericit), sau in natura (atunci cand contribuie si ghiolbanii de la punctul 1).



Unii dintre ei se implica uneori si sa ajute la curatenie, intr-un fel sau altul, de exemplu sa vedem harta celor ce au contribuit la actiune. Dar oare e suficient ca o mana de companii au aruncat cateva resurse sa ajute o actiune de voluntariat? categoric NU!

Trebuie aplicat drastic principiul: Poluatorul plateste!

Producand bunurile de larg consum, rezulta deseuri pe banda rulanta, e clar ca lumina zilei ... cel putin unele ar trebui reciclate sau neutralizate. In sarcina cui ar trebui sa cada treaba asta? Nu cumva a producatorilor!?,  nuuuu ca ei s-au ascuns dupa o perdea de fum, mai bine in carca catorva voluntari, sa-i lasam pe ei sa scoata castanele din foc!

Bineinteles ca marile companii fac lobby la greu ca sa nu-si bata capul pentru cacatul ce rezulta din activitatea lor economica. Lobby, mita, coruptie...nimic nu-i imposibil in Romania, la noi se poate orice.


Si uite-asa, autoritatile se fac ca au grija de mediul in care traim, iar voluntarii se mobilizeaza sa curete tara!
Sper ca acum ai inteles:

Adversarii joaca murdar. Sunt multi!

Ce poti face tu si prietenii?! ... aici ramane sa hotarati voi, aveti mai multe variante:
- le dati peste bot adversarilor (nu-i frumos, da-i sanatos)
- le bateti obrazul (probabil ca o sa-i doara in 14).
- le cereti sa-si stranga mizeria ce au produs-o (direct si indirect, poate c-o s-o stranga, depinde cat de fermi sunteti, poate veti manca bataie), sau 
- strangeti voi insiva mizeria lasata de alti adversari, si alti adversari, si alti adversari.

1 septembrie 2011

Pregatire pentru hacuire!

Nu pot sa nu fiu siderat de ceea ce se pregateste in taina pentru natura patriei: tocarea!

Într-un interval de 20-50 de ani, România va rămâne fără toate resursele ei minerale, fără Munții Apuseni (în principal), încasând niște fărâmituri și adunând costuri uriașe (pe sute de ani) legate de conservarea și administrarea munților și lacurilor de deșeuri pe care le vom ”moșteni”.

Iata si cum se face treaba asta:
- Proiectul de modificare a Legii Minelor nr. 85/2003 este, în esență, proiectul unei legi de expropriere (în cea mai mare parte a prevederilor proiectului se fac referiri la expropriere, nu la activitatea minieră);


- Toate modificările majore aduse acestei legi sunt ”inspirate” din cazul Roșia Montană, scopul lor fiind să anuleze toate actele, procedurile și avizările legale pe care RMGC nu a reușit să le obțină și să le parcurgă până în acest moment;


- Aplicabilitatea acestor măsuri nu se rezumă însă la Roșia Montană, ci vizează toate licențele de explorare și exploatare (și nu doar cele legate de aur) existente în acest moment în România (cele mai multe dintre ele în județele Alba, Hunedoara, Caraș-Severin, Bihor, Maramureș și Mureș);


- Ideea instituirii unei ”cauze de utilitate publică” în privința unor proiecte din care statul român nu deține nici măcar 20% (în unele cazuri și mai puțin) nu este doar o forțare a definiției ”cauzei de utilitate publică”, ci de-a dreptul revoltătoare;


- Nu există nicio justificare pentru favorizarea intereselor titularilor privați ai unor licențe de explorare și exploatare minieră în detrimentul intereselor cetățenilor români proprietari de imobile în zonele vizate; această favorizare neconstituțională, care aduce o atingere gravă dreptului la proprietate privată, transformă România, la modul cel mai concret (nu doar teoretic), într-o țară colonie; Într-un interval de 20-50 de ani, România va rămâne fără toate resursele ei minerale, fără Munții Apuseni (în principal), încasând niște fărâmituri și adunând costuri uriașe (pe sute de ani) legate de conservarea și administrarea munților și lacurilor de deșeuri pe care le vom ”moșteni”.
Cateva planuri marete in jud. Hunedoara

Pentru mai multe informatii vedeti:
Intentia modificarii legii si
Viitoarele morminte

Intr-un viitor apropiat vom avea parte de multe dintr-astea... mai rau ca pe vremea lui nea Nicu:

O alta realizare cu care s-au ras cativa munti, secole de istorie si o intreaga comunitate

De data asta, la initiativa honorabilului nostru prezident (un fel de pacalici mai destept) isi vor aduce contributia si restul puslamalelor din TOATE partidele! 

30 august 2011

Lingoule!

E naspa ca l-am votat pe acest individ... care acum vrea sa schimbe legile ca sa realizeze niste interese private.

Acest comportament de sef de cartel (si-n cazul Rosia Montana, si-n cazul DN66A unde a facut presiuni) arata ca 'honorabilul' nostru prezident nu da doi bani pe:
- pe mediu
- pe sanatatea mea si-a voastra
- pe drepturi elementare ca dreptul la proprietate si dreptul la libera exprimare!

Ii doresc aterizare brusca individului, daca se poate intr-un lac cu cianuri !

Cititi si va cruciti:

Basescu face propaganda de Aur la Rosia Montana. Aur ilegal


Rosia Montana, 30 august, 2011. Campania Salvati Rosia Montana condamna
public vizita de sprijin in favoarea proiectului privat de minerit cu
cianuri de la Rosia Montana efectuata de presedintele Traian Basescu.
Vizita  completeaza seria de declaratii inacceptabile ale presedintelui
din ultimile zile, in conditiile in care proiectul propus este contestat
de experti si societatea civila, iar procedura de evaluare a impactului de
mediu este inca in desfasurare.

Mai mult, vizita vine ca un eveniment inopinat, mai ales ca Presedintia nu
a anuntat in prealabil o  deplasare oficiala. tinand cont de inversunarea
si apelul la argumente emotionale prezentate la fata locului, vizita se
prezinta cu claritate ca fiind o actiune  de intimidare si propaganda pro
– RMGC. Mesajele presedintelui au fost amplu acoperite prin relatari
tendentioase in direct de la Rosia Montana ale principalelor canale de
televiziune, transformand transmisiunile intr-un pur eveniment publicitar
pentru RMGC.

Presedintele isi continua astfel demersul anti-constitutional prin care,
depasind atributiile functiei sale, exercita presiuni nelegitime asupra
institutiilor statului cu rol in autorizarea proiectului minier. Pe durata
vizitei a avut loc si o scurta intrevedere intre Basescu si reprezentantii
opozitiei locale. in cadrul intalnirii neprogramate si obtinuta cu
insistente de Asociatia Alburnus Maior, presedintele nu s-a ferit sa
ameninte cu schimbarea cadrului legal pentru a face posibila demararea
proiectului minier. Acest lucru arata determinarea disperata a
presedintelui in sustinerea RMGC, ignorand prevederile legale actuale si
sentintele judecatoresti ale statului roman, precum si o mare parte a
cetatenilor Romaniei ce se opun proiectului.

Traian Basescu cunoaste cu siguranta noul proiect legislativ de modificare
a legii minelor cu scopul eliminarii dificultatilor judiciare intampinate
de companii precum Rosia Montana Gold Corporation si legitimarea
expropierii in scopuri private. Aceasta initiativa legislativa, ce va fi
dezbatuta in septembrie in Parlament reprezinta o amenintare fara
precedent la dreptul de proprietate. Sub pretextul modificarii Legii
Minelor se ascunde de fapt o lege speciala de expropiere, care incalca
vadit drepturi fundamentale ale omului.

Asociatia Alburnus Maior a initiat o campanie de contracarare a acestei
legi ce reprezinta un pericol nu doar pentru Rosia Montana ci si pentru
toate zonele in care exista concesiuni miniere, indiferent de tipul de
resurse din subsol. (www.rosiamontana.net)

"Sunt dezamagit sa-l vad pe politicianul fara scrupule Traian Basescu
depasindu-si atributiile si transformandu-se intr-un vector de imagine al
unui proiect privat. Nu credeam sa vad un presedinte al tarii mele spunand
ca pentru o redeventa de 4%, statul roman isi va asuma raspunderea pentru
toate efectele iremediabile pe care zona si implicit tara le va avea de
suferit: o comunitate de 980 de familii distrusa, patrimoniu sacrificat,
mediu compromis, rezerva strategica epuizata. Presedintele ar fi trebuit
sa fie garantul respectarii legii in Romania si nu port-drapelul
modificarii legislatiei in favoarea unor interese economice private care
ameninta drepturile cetatenilor Romaniei. Nu credeam ca voi trai ziua sa
am parte de un presedinte mai rau decat  Ceausescu. " declara Calin
Capros, vice-presedintele Asociatiei Alburnus Maior.

“Cea mai mare parte a presei si Traian Basescu au incasat anticipat din
beneficiile proiectului de la Rosia Montana. M-am saturat sa traiesc
intr-o tara unde presedintele se considera jucator cu viata mea. Se
comporta ca un actionar Gabriel Resources sau a altor firme straine care
vor sa-si insuseasca bogatiile Apusenilor. Se arata direct interesat doar
de pretul aurului si jocurile de la bursa, ignorand declaratiile
specialistilor si nepasandu-i de oameni. insa eu am un mesaj pentru acest
asa-zis presedinte: Cum nici macar comunistii nu au indraznit sa ma scoata
cu forta din casa mea, sa nu-si imagineze Basescu sau ai lui ca vor putea
sa o faca, indiferent ce legi schimba ei acolo la Bucuresti.” a declarat
Eugen David, presedintele Alburnus Maior.

Pentru mai multe informatii privind Campania Salvati Rosia Montana :
Eugen David, presedinte Alburnus Maior, 0740. 280.309, e-mail:
alburnusmaior@ngo.ro


Campania Salvati Rosia Montana
ASOCIATIA ALBURNUS MAIOR
Tel/Fax: 0264 599 204
E-mail: alburnusmaior@ngo.ro
Web: www.rosiamontana.org
 
Alte info aici:
http://luptapentrurosiamontana.wordpress.com/

28 iulie 2011

E vara iar...

E vara iar si ce-a fost mai greu a trecut:

Dar mai avem de lucru, abia ne-am apucat...
 
 Nu strica si un pic de relaxare in statiune, unii ii spun odihna activa :)
Se pare ca acest sport ii atrage si pe altii
http://www.tarcu.ro/turism/trasee-turistice 

Si suntem miiiiiiiiiiiiiiiiiiici!


28 martie 2011

eu am ramas pe-acolo pe sus...

Am cunoscut-o pe Adina in Timisoara imprumutandu-i CDuri cu harti si carti de munte... era prin 2004.
Avea o energie si o pasiune pentru munte cum putini o au, era puternica si hotarata. Fire poetica, ii placea sa povesteasca.
Stia sa umble pe munte, cu coltari, piolet si tot ce trebuie.
De cativa ani facea doctorat in Elvetia... a putut astfel sa se obisnuiasca si sa se delecteze cu Alpii, sa colinde cotloanele lor.
Anul trecut in mai Adina venise in vacanta, si ne-a insotit pe Valea Hidegului in Tarcu si-n Cernei, la o tura 'cuminte'.
Era primavara-n padure si plin de ghiocei, iar pe creste inca zapada, am urcat impreuna in cresta Muntilor Cernei la sud de Olanele.
Pe Peleaga Adina a mai urcat sa prinda rasaritul si-n urma cu cativa ani, cu Alin Tanase tot de la Gentiana. Ma intrebam atunci de ce nu pot fi eu asa hotarat sa plec la 3 noaptea sa urc dimineata la rasarit pe un varf!?

Acea tura din martie 2005 o descrie in primul ei post din blog:
http://jurnaldecreasta.blogspot.com/2005/03/final-frontier-retezat-romanian.html
"Retezat - din nou acasa! Ma intreb cum ma va primi de data aceasta muntele, dc mi-a iertat tradarea si dc o sa-mi poata zambi ca unui fiu ratacitor..."
 "...ar trebui sa spun ca am coborat si am ajuns in Timisoara duminica seara, dar adevarul e ca eu am ramas pe-acolo pe sus privind rasaritul, si sper sa nu-mi revin prea curand:)"

Vineri cand am aflat ca e o  fata din Timisoara care studia in Elvetia, am exclus faptul ca ar putea fi ea, desi automat gandul mi-a fugit la Adina. Adina e de fapt din Faget, dar a facut faculta la Timisoara.

Sunt surprins de ultima poza a Adinei pe net (am vazut-o abia acum). Nu stiam ca vine in tara.
Ce ti-e si cu destinul asta.



fullmoon


22 martie la 13:32 ·  ·  · Distribuie




Spunea prietenilor in ultimele mesaje ca vine acasa, sa vada Retezatul drag si rasaritul pe Peleaga. N-a mai apucat :(


cansado de sonar... camino sin cesar detras de la verdad y sabre lo que es,al fin, la libertad


8 martie la 19:34 ·  ·  · Distribuie


‎"I am the happiest man alive. I have that in me that can convert poverty to riches, adversity to prosperity, and I am more invulnerable than Archilles; Fortune hath not one place to hit me." Sir Thomas Browne
2 martie la 17:31 ·  ·  · Distribuie

Adina, ai ramas pe acolo pe sus, imbracata in alb, aproape de culmile tale dragi...
Poate ca esti fericita acolo dar noi suntem tristi ca n-o sa te mai revedem.

Sa te odihnesti in pace si libera, Adina.



"obosit de visare... merg fara incetare spre adevar si stiu ce-i, in sfarsit, libertatea" 

17 martie 2011

Solicitare de nepromulgare a legii ce aproba OUG57/2007

Am scris aceasta solicitare Presedintelui Romaniei, dl. Traian Basescu, si am trimis-o recomandata la Palatul Cotroceni ieri 16.03.2011.

Va sfatuiesc sa faceti la fel daca va pasa!
Cereti presedintelui sa intoarca inapoi in parlament legea pe care niste parlamentari verosi incearca sa o treaca, sa-si poata derula mizeriile de afeceri si interese pe cuprinsul celor mai frumoase zone ale tarii, departe de ochii publicului!
A se vedea linkurile din anexa scrisorii pt lamuriri suplimentare.


Catre:
 PREŞEDINTELE ROMÂNIEI,
Dl. Traian Băsescu

Adresa:
Palatul Cotroceni, bd. Geniului nr. 1-3
sector 6 - 060116 Bucuresti


                            
       Solicitare de nepromulgare
                      a legii de aprobare a OUG 57 / 2007

                                   
            Stimate domnule preşedinte,

            Ma adresez Dumneavoastra cu solicitarea de a refuza promularea si de a trimite Parlamentului spre reexaminare legea de aprobare a OUG 57 / 2007 privind privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, adoptata de Camera Deputatilor in 08.03.2011.

            Sunt interesat de protectia patrimoniului natural al Romaniei si in acest sens imi doresc o legislatie cat mai buna cu privire la ariile naturale protejate. De aceea, in principiu consider necesara si oportuna aprobarea, cu modificari, a OUG 57 / 2007, dar in niciun caz in forma inacceptabila in care a rezultat prin recentele modificari aduse proiectului la nivelul Camerei Deputatilor.

            In forma adoptata de Parlament  sunt prevederi binevenite, dar s-au strecurat o serie de prevederi aberante, care lovesc grav interesul public, principiile protectiei mediului si drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, indepartand legea de la scopul ei declarat si de normele Constitutiei.
A se vedea:  http://www.cdep.ro/proiecte/2007/700/10/6/cd716_07.pdf

            Amintesc ca, dupa ce a fost adoptat de Senat in octombrie 2007, cu minime modificari, proiectul de lege a primit la nivelul Camerei Deputatilor raport favorabil pentru forma adoptata de Senat, in noiembrie 2007, dar in loc sa fie adoptat de plenul Camerei Deputatilor, care "este camera decizionala", a fost "tinut la sertar" timp de peste trei ani, iar recent a fost repus pe rol si adoptat in mare graba, cu
introducerea unor masive modificari, dintre care unele sunt nu doar inoportune, ci si abuzive.

            Apreciez ca intrarea in vigoare a legii in forma actuala nu ar rezolva, ci ar agrava problemele Romaniei in domeniul ariilor protejate, tema pe care este in derulare procedura de infringement. In plus, ar scadea acceptanta publica pentru ariile protejate, ar bloca instituirea de noi arii protejate, ar limita abuziv dreptul constitutional de libera circulatie pe aproape o cincime din teritoriul tarii si ar compromite grav perspectivele de dezvoltare durabila si formele de turism si sport
ecologic, ce ar trebui sa fie o oportunitate pentru comunitatile din interiorul sau apropierea ariilor naturale protejate.

            Principalele prevederi pe care le consider inacceptabile si a caror reexaminare se impune sunt:
- pct. 13, prin care se introduce art. 11 lit.b1) si b2);
- pct. 26, prin care se modifica redactarea art. 19 al. (5);
- pct. 45, prin care se modifica redactarea art. 30 al.(3);
- pct. 65, prin care se introduc art.43 al. (5.2) sub aspectul nominalizarii unui anumit ONG;
- pct.79, prin care se introduc la art. 53 al.(1) o serie de noi litere, sub aspectul literelor h), i), j) si l);
            Precizez ca mii de cetateni din sute de organizatii si comunitati locale protesteaza contra acestor prevederi, cum se poate vedea, printre altele, si din petitiile online pe aceasta tema.

            Detalii si argumente in sprijinul criticilor mele se regasesc in
materialele cuprinse sau indicate in anexe.

Cu stima si multumiri anticipate,
                                                                        Alin Ciprian Ciulă
                                                                        Timisoara,  16.03.2011

ANEXE:

A)     Analiza detaliata a Clubului de Cicloturism Napoca privind legea de aprobare a OUG57/2007:
http://ccncluj.blogspot.com/2011/02/protest-contra-proiectului-legii.html

B)     Analiza Asociatiei Kogayon privind legea de aprobare a OUG57/2007:

C)     Petitia online lansata de Clubul Sportiv Alternative Timisoara, care a adunat peste 5000 de aderanti:
http://www.alternativetm.ro/PetitieImpotrivaAdoptariiOUG57-2007





15 martie 2011

Tura Discovery de primavara

Am urmat invitatia lui Carol la 'Descopery Tour' si sambata dimineata m-am alaturat echipei ce a venit de la Timisoara cu trenul. Iata-ma deci la Lugoj pregatindu-ma de tura, si apoi gonind spre benzinaria MOL calare pe bidiviul lui ... Lore, un DHS mai vechi dar inca in stare buna. Asta e bitzicla ce e disponibila la Lugoj, buna si asa, dar oare voi putea tine pasul cu trupa?
Tura discovery
Ma intalnesc cu baietii (toti pe bitzicle faine) si pornim in tromba pe drumul Olosagului... asfaltul ca-n palma ne imbie la pedalat si mai povestim cate ceva pe drum.
Planul lui Carol e sa ne duca prin Stiuca spre Zorlencior si apoi cu intoarcere pe national spre Victor Vlad, sau mai vad ei daca nu merg direct spre Timisoara... ambitios!
E inca racoare afara dar in curand dam gecile jos, caci soarele ne zambeste tot mai tare.
Welcome to Olosag (by Carol)
Facem un popas scurt la intersectia Olosag, si mai departe spre Stiuca ajungem tot pe asfalt... pana aici am mai fost, de aici inainte intru in zona de 'descopery'.
Добро просимо Щtюka (Фото зроблене Кaрол
Urcam dealul mai departe spre Zgribesti, nu mai e asfalt si ne oprim la o ferma unde o turma de oi (si miei) se bucura c-o dat coltul ierbii.
Primavara (by Carol)
O fi dat ea coltul ierbii si vremea buna, dar eu unul sunt convins ca pe ale coclauri o sa intalnim si zapada.
Chiar la intrarea in Zgribesti, savuram coborarea in sat pe care prindem oaresice viteza, dar... attention au direction! caci panta se termina cu o curba destul de periculoasa la zecile de km/h cu care coboram... franam asadar cu precautie pe pietris si iata-ne-n Zgribesti.
Zgribesti, sau acolo unde se termina drumul (by Carol)
Ne atrage atentia o constructie: o biserica pe dealul din dreapta cu cupola in stil rusesc... probabil ca si Zgribestii sunt locuiti de ucrainieni, cum e si Stiuca.
Oamenii ne vad porniti prin sat si ne intreaba:
- Incotro? La raspunsul nostru -Spre Zorlencior, auzim:
- Acolo ramaneti, in tarina... probabil stiu ei ce stiu caci drumul pietruit se termina odata cu satul si ajungem la un drum lutos, agricol.
Spre aratura (by Carol)
Facem o pauza binemeritata la soare si ne intalnim cu un nene ce se minuneaza ca am plecat pe asa drum... zice ca e foarte rau dar cica trebuiau sa-l asfalteze, vedem si noi pe drum borne kilometrice de piatra, insa drumul asa-zis judetean (cum e pe harta) de fapt sunt doar niste urme de tractor ce trec printre cranguri.
La soare (by Carol)
Ii dam inainte, si urmeaza partea cea mai namoloasa: intre doua ogoare, nu avem pe unde trece decat prin clisa, o clisa de aia lipicioasa ca inainte sa ne salvam bidivii luandu-i in brate, rotile se incarca de namol si se blocheaza !
Apoi, dupa ce am trecut ne-am pus pe curatat roti, furci si frane!
Mai bine pe langa drum (by Carol)
Dealurile din zona sunt framantate generos de multe vai, majoritatea cu vegetatie... noi ne straduim sa tinem culmea ce ne duce incetisor spre Zorlencior, prin mocirla sau pe uscat dupa cum e terenul. Aici au fost in trecut livezi roditoare, insa acum totul e paragina si salbaticie.
Facem si pauza de masa, si prima pana (din seria de multe), dar peisajul pitoresc si soarele mangaietor compenseaza.
Prima pana (by Carol)
Ajungand la o rascruce (doar 1 km pana la Zorlencior arata GPSul) cotim dreapta sa ne indreptam spre cel mai inalt deal din zona (dealul Bradului), si prin livezi parasite iesim pe deal deasupra satului.
Sete mare (by Carol)
Sunt inainte cu Carol si Sandu si ne tolanim la soare asteptandu-i pe ceilalti, care se pare iarasi au facut pene (mai multe).
La lumina (by Carol)
Drum vechi comunal (by Carol)
Dinspre NV se aud latraturi indepartate, pesemne vreo turma de oi, dar...
Pe neasteptate in imensa poiana in care stam tolaniti, apar din crang pesemne speriate de caini trei caprioare, ce se indeparteaza cu salturi gratioase de marginea padurii (si se apropie de noi). Ne dam seama ca de fapt nu ne-au vazut, desi suntem in camp deschis ne despart vreo 100 de m, si facem liniste. Caprioarele se opresc in mijlocul poienii, se linistesc si se bucura si ele de soare, mai ciupind cate-un smoc de iarba. Incet, incet se indreapta spre padure si se pierd in lastaris dupa cateva minute.
Spectacolul naturii (by Carol)
Ce privilegiu sa admiri spectacolul naturii! ... caprioarele nici nu ne-au bagat in seama si noi am stat linistiti sa le admiram.

Apar si colegii (ce au ratat spectacolul) si hotaram sa nu mai coboram in sat si sa exploram dealurile, inchizand un circuit spre Dragomiresti.
Primul ce-l exploram e Dealul Bradului (cel mai inalt punct din tura 321m), o mica movila ce ne-a provocat asa ca am urcat-o pe bicicleta.
Greu la deal cu boii mici (by Carol)
Pe Dealul Bradului (by Carol)
In partea de N mai abrupt, te imbie la downhill dar e cam riscant (fara sa cunoastem terenul), insa  am putut sa facem o coborare in viteza pe coama lunga ce se desprindea spre V, insa nu inainte de a-i astepta pe Mircea si Raluca ce coborasera spre sat, din greseala.
Carol a stabilit planul: vom urma culmea ce o vedem spre N. Si pornim!
O turma de capre ne insoteste de-a lungul culmii si parca merg mai repede decat noi pe bicicleta! Inclusiv ciobanul!
Bine, ca la asta au contribuit (decisiv) noroaiele ce abia le-am trecut, si penele (alte trei)... asta nu se pune, concluzia e clara:
Pe teren accidentat, caprele e mai rapide decat bitziclele! :)
Asteptam ghinionistii si ne regrupam. Pe mine ma inteapa o albina, pesemne i-a placut tricoul portocaliu, dar oricum nu i-am inteles gestul sinucigas. Albina cand inteapa, moare, ca nu-si mai poate scoate acul prevazut cu un carlig in varf... deci mi-a parut rau de biata albina ce-si facuse harakiri cu propriul ac.
Cu haz de necaz si voie buna, pedalam in continuare spre N sa descoperim framantatele coclauri si ajungem... nu ne vine sa credem: intr-un ogor!
Impecabil arat, insa impracticabil pt bitzicle, deci ocolim ogorul spre V prin cranguri.
Aici vad sursa albinei ce m-a intepat mai devreme: o stupina!
Stupina ca cea din crang (sursa: net)
Si pentru ca trebuie sa trecem pe langa ea, iar eu curios (doar suntem in tura descopery) casc ochii si admir zumzaiala albinelor (numai ce-a dat soarele de cateva zile si ele-s gramada pe urdinis)... numai ma trezesc cu alte trei! intepaturi te miri pe unde...
Aflu dara ca nu-i de gluma si nu le place mutra mea (sau tricoul sau mirosul dupa zeci de km de pedalat) si o sterg degraba... ceilalti vin si ei in spate si mai incaseaza cate-o intepatura (Chichio).

Ajungem si la drum pietruit, facut anume pentru ogor... ogoru-i pazit si o bucata ingradita ca este plantatie de alun si coacaz (investitie-experiment a unui danez). Paznicul, bucuros ca mai schimba o vorba cu cineva ne da si apa (ca la unii s-au terminat resursele) si ne indruma spre ... Stiuca spre dreapta, Dragomiresti spre stanga.
Aha, deci chiar pe ogor ar fi trebuit sa fie drumul cautat de noi, dintre Zgribesti si Dragomiresti.
Pastram deci drumul bun (facut de proprietarii ogorului) spre Stiuca, si pedalam vartos spre civilizatie.
Bineinteles, la Stiuca poposim la birtul satului sa ne hidratam c-o bere... si dupa ce-o rad, imi iau ramas bun de la colegii de tura si pornesc mai repede spre Lugoj (ei au timp pana la trenul de seara).
Totusi, nu ma pot abtine sa nu intru putin la Olosag, sa spal bitzicla la sat ca in oras n-am unde acasa.
Iata si ruta:

Bike route 856774 - powered by Bikemap 
Si-am incalecat pe-o sa, si v-am spus povestea-asa!

PS: Multumesc mult la Carol pentru organizare, dar si pentru poze!
Turele cu el sunt o reala delectare.

15 februarie 2011

Lebede si Lilieci

Sa vedem prima data Liliecii:
Nu ma refer la zburatoarele nocturne, ci la numele unui lac de langa Bacau, din salba de lacuri de pe raul Bistrita:



View Larger Map
Aceste lacuri artificiale construite acum cateva zeci de ani au devenit intre timp loc preferat de iernat (si nu numai) pentru  pasarile iubitoare de apa dulce. La coada lacurilor hectare de stuf asigura conditii propice cuibaririi.


Toate lacurile au fost declarate arii protejate Natura 2000 pt pasari in 2007 (SPA) si sunt in grija Centrului Regional de Ecologie Bacau (ONG de mediu).


Sa vedem ce am vazut la Lilieci intr-o scurta vizita:
 Amenajari originale
Gheata ca-n povesti
 Balta inghetata e plina de pescari!
La copca
 Ai sa ma dai la ziar?

Dupa ce am schimbat cateva vorbe cu  pescarii, prin stuf am ajuns pe malul raului (mai sus putin decat coada lacului). Acolo am vazut 4 inaripate ce pluteau agale duse de curent. Erau destul de departe si priveau tematoare spre mine. 
Primele inaripate

Mi-am continuat drumul pe dig, crezand ca alea au fost pasarile si gata. Cand colo...

 Intinderi mari de stuf, propice cuibaririi
 Conditii pt pasari
 Sunt multe!
Le-am deranjat din pescuit!

 Din fericire barajul e mare si pasarile (am vazut lebede, rate si gaste salbatice, starci si ce-or mai fi fost...) au parte de spatiu si linistea necesara, in mijlocul lacului departe de diguri si de pescari. Sunt mult: intr-o zi au fost numarate peste 180 de lebede pe lacul Lilieci!
Uneori le mai deranjeaza pescarii cu barcile, dar acum nu era cazul, o fi fost prea frig si erau numai cei ce dadeau la copca.
Cert e ca multe pasari gasesc acolo conditii propice de iernat, dar si de cuibarit si crescut puii pe timpul verii.

Barajul Lilieci

Multumesc la Gabi Gritcu (CRE Bacau) pentru informatii si deschidere, si-i felicit pt munca ce-o duc sa protejeze luciile de apa.
Vedeti mai multe imagini superbe cu pasarile la http://cre.naturabacau.ro/